M-am întristat, până la urmă. Nu rău. Cât să ies din casă când deja ajunsesem la ea.

Că nu m-ai vrut, deşi eu făceam toate eforturile. Că vroiam să mă-ntorc, chiar şi când se făcuse deja unu noaptea. Că nu m-am învăţat minte. Că era cât pe-aci să vin, ilegal, pe filieră, cu ei, şi să mă strecor la tine-n pat în timp ce dormi liniştit şi-mprăştiat, crezând că nu te-ar deranja deloc treaba asta. Sperând.

Ieşind din baie mi-o venit mintea la cap şi-am hotărât că nu meriţi aşa nesimţire. Şi n-am venit. Şi-mi vine să plâng acuma, de cât mă arzi şi de cât de puţin te supăr. Sper.

Întotdeauna prima noapte de după dorm prost, agitată, speriată, temătoare, mi-e frig toată noaptea şi mă trezesc târziu, cu tine-n cap, aproape bolnăvicios, de parcă n-aş fi dormit niciodată fără tine.

Şi-am dormit, da, fără tine, cam toată viaţa mea.

Am visat, într-una din nopţile astea, că-mi scriai, de departe, “ Mi-e ruşine să-ţi spun, da’ asta-i piesa care s-auzea când am vorbit prima dată despre tine.” Ciudat lucru ăsta, piesa care s-auzea când am vorbit prima dată despre tine. Când am vorbit eu, prima dată, despre tine?

Oamenii zic că eşti ce-mi trebuie. Şi eu ştiu, peste toate, că eşti. Da’ eu nu sunt ce-ţi trebuie ţie decât acuma, şi nu ştiu cât are să mai ţină şmecheria. Să-nchid ochii şi să te trag în piept, mai mult nu-i de făcut.

 

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 7 Iunie 2017.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: