Băutura ălora puternici. Ăia cu-adevărat puternici, ăia care se plimbă cu moartea pe umeri.

Nici un cunoscut nu m-a-nvățat mai mult decât oricare soldat necunoscut. Să-ți fie moartea cea mai apropiată umbră, să te-nvârți pe lângă ea și ea să se-nvârtă pe lângă tine, să muncești, să dormi, să-ți bei vodka ta de zi cu zi în neagra ei companie, să te obișnuiești cu ea cum te obișnuiești cu tusea de fumător sau cu alunița de pe gât, să-ți împarți cu ea viața felie cu felie și să-ți rămână între degete doar atât cât ești tu într-adevăr, miezul tău de granit și izvorul tău cel mai rece, să te-mparți cu ea și să rămâi doar tu și să trăiești așa, dezvelit, purtând-o pe umeri doar pe ea. Mantia cardinalului. Să-ți fie moartea limpede și lipsită de mirare, s-o vezi ca pe-un nor în ceruri, albastru închis ca nopțile cele mai adânci de vară din munți, și toate zorzoanele vieții să te facă să râzi copilărește, s-alergi după ele ca un pui de pisică după un canaf roșu și să le bei cu-nghițituri mari și netrebnice, nu ca un muribund, ci ca un prinț însetat între marile dune de nisip, să-ți bei viața cu înghițituri lacome și nesimțite doar fiindcă-ți ții agățată moartea la gât. Să nu te fraierească vechea apucătură a oamenilor de-a desena prin peșteri necunoscutul, să n-o vezi ca pe-o doamnă înaltă și slabă cu coasă, fiindcă moartea ta e totul, e zăpada, e tancul, e oceanul, e focul și fumul, castelul, rana, înălțimea, peștele, balaurul, lacul, lupul, pușca, mâncarea, tăcerea, totul e moarte și toate-s viață, să n-o desenezi altfel decât nor, fum sau abur atârnat de mânecile mantalei, de șaua calului, de mânerul cuțitului, și să nu-i dai niciodată mai mult decât își ia singură.

Și-acum, când mă iau gândurile negre, plânsetele, temerile, nazurile și deznădejdile, închid ochii și văd Stalingradul arzând și mă gândesc, zâmbind, la oamenii care s-au întors din el. Câțiva, de mai multe nații și de mai multe feluri, s-au și întors din el, iar pe lângă asta nimic din ceea ce pățim noi azi nu-i destul de greu.

S-o mai zicem o dată, mulțumim Domnului că n-avem război. Să rămânem așa cât de mult s-o putea.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 3 Decembrie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: