Mă simt mică, proastă şi urâtă, goală şi acră şi iresponsabilă, sfâşiată, întinsă şi dezmembrată, prin mine nu curge nimic, în mine nu se-adună nimic, nici câinii nu mai văd ceva în mine, cu-atât mai puţin oamenii, zâmbetele mor în spatele ochilor şi cuvintele-s aspre pe vârful limbii, din ce mă strâng hainele mai tare, din atâta mă-nfăşor mai strâns în ele, eşti prea bun pentru mine, toţi sunt, toate sunt, de la un capăt la altul al lumii nu e om care să nu fie prea bun pentru mine, deşi câţiva rămân agăţaţi de cârpa veselă care sunt din când în când, am pârjolit câmpuri şi-am otrăvit fântâni în urma mea şi nu mai am unde să mă-ntorc, ochii visului mi-au fost zdreliţi şi-am măcinat cu bună credinţă rămăşiţele lor, m-aş băga sub o pătură şi-aş rămâne acolo o lună, cu geamurile închise şi cu lumea moartă, şi nu s-ar mai alege nimic bun din mine.

Mi-e somn.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 10 August 2016.

5 răspunsuri to “”

  1. Apreciază

  2. Hai să ne vedem, că nu ne-am mai văzut de prea mult timp pentru nişte tipe care stau în acelaşi oraş.

    Apreciază

  3. Hai. (Saptamana viitoare, sau peste trei – la-nceput de septembrie, sau mai incolo?)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: