Ochi îndoiţi în lacrimi de-azi dimineaţă.

De la un discurs de-al lui Putin.

De la “Jovano, jovanke”.

De la albanezi.

Şi ceceni.

Şi Mihail Şişkin.

Şi Erdogan.

Şi ochii tăi albaşti, care de două seri încoace nu vor să mă vadă.

Şi lumea asta înfricoşător de mare, care se zvârcoleşte în teamă.

Şi privirea lui dreaptă şi neagră, trimisă înspre mine. Şi cum stătea în poartă în timp ce eu fugeam strâmb. Şi cum nu m-a mai căutat de-atunci, şi cât de cuminte aştept s-o facă.

Şi 3 august, în care vedem “Gadjo Dilo”, deşi l-am mai văzut. Şi cum, dacă ne prinde ploaia, ne aruncăm sandalele sub mese şi ne plimbăm pe asfaltul ud înspre libertate. Şi cum trăim în afara timpului şi-a spaţiului, cu stomacul desfăcut şi scos în vânt, cu nervii-ntinşi pe pământ şi privirile suflecate-n soare.

Şi cum sunt clienta lunii, în prima lună pe care-am trăit-o întreg, şi cum mă lipesc de ei ca o viţă de vie, şi cum se-nghesuie unii într-alţii ca să-mi facă şi mie loc.

Şi cum nu mă mai pot despărţi de ei, şi cum nu lasă să treacă nici o noapte fără flacără, şi cum fur din ei tot ce-mi trebuie ca să mă fac mare.

Şi cum cresc frumos, sper.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 31 Iulie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: