Astăzi am să dorm şi-am să tac, astăzi râd nemotivat.

O să ne luptăm, probabil, în postări de Facebook şi cântece ascunse. Pentru că nu suntem în stare să vorbim.

Vin şi iau. Înghit tot, ca o gaură neagră, ca un vulcan mort, ca un dragon de Komodo, am burta veselă, verde şi veninoasă, înghit senzaţii, emoţii şi idei, scuip pe pământ oase şi sânge, las în urmă oameni plini de lacrimi, inimi sfârtecate şi idei mestecate. Sunt un monstru, şi-ar trebui să fiu însemnată cu fier roşu pe umăr, ca vechile curtezane de pe Saint Denis. Să nu se-ncurce cu mine neştiutorii, curaţii şi cuminţii.

Îmi răsună în cap cântece, doar cântece, vechi cântece slavone,  vechi murmure ţigăneşti, vechi uşuratice melodii englezeşti, viaţa mea-i muzică şi mă gândesc c-ar trebui să fie doar atât, muzică şi muncă. Să nu mai blochez, macin, mişc, cutremur, zgâlţâi, înlăcrimez, zgârii, desfac, ucid oameni. Să nu mai doară nimic, în nimeni.

Întâi beau mocnit în Fri Kultur, unde-a început şi unde, poate, se va şi termina totul, şi-apoi fug la tine, în casă nouă şi curată, în viaţă nouă şi caldă, în braţe care nu mă dor. Încă, vorba ta.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 1 Iulie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: