It does get lonely, indeed.

In incercarea asta penibila de-a recupera totul deodata, m-a busit o combinatie tenebroasa de lene, raceala, tristete si deznadejde. Care nu doare, nu, are doar nevoie de-o carte noua, de-o muzica noua si de-o zi de oameni noi. De ceva prietenii la munca, fiindca sase ore, chiar asa putine cate sunt, fara umor si fara discutii pline tot is grele. Sau imi reamintesc, pasnic, ca nu-ncap toate lucrurile bune intr-un singur an. Bla.

Cam bla, asa. De la tristete si raceala dorm mult, timpul dormit imi alimenteaza deznadejdea, lenea-mi fugareste increderea in ceva viitor insorit, toate se vaneaza intre ele ca niste sobolani infometati. Sa sedem un pic, sa vedem cine castiga. Asta-i inca frumos in a locui singur, poti sa sezi cat vrei tu, sa nu speli vasele cat vrei tu si sa stai cu patul nefacut caaat vrei tu. Mi-nu-nat. Si sa nu spui „La multi ani”, fiindca aniversarile, ale tuturor, au inceput de mult sa-si piarda dramatic din importanta. Zau asa, importanta chiar e fiecare zi. Singurul lucru bun in ele e ca le folosim drept pretexte ca sa-i mai aducem in apropiere pe cei diluati in viata noastra. Da’ daca avem nevoie de pretext, zau asa, nici n-ar trebui sa-i mai aducem. Da, aniversarile-s degeaba. Veseliti-va in fiecare zi pe care-ati trait-o bine si adunati-va pentru ostoit dureri in fiecare zi pe care-ati trait-o rau. Sariti peste aniversari, n-ar trebui sa aiba nici un sens.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 14 Ianuarie 2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: