Cu inima răsucită şi stomacul ghem, îmi aleargă prin cap, cu viteza cu care se descarcă un AK-47 într-un război de gherilă, câte-aş fi putut face de mi-ai fi dat un amărât de răgaz. Un amărât de răgaz, în care să mă obişnuiesc cu minunea, în care să-mi speli frica de ceasul deşteptător, în care să-mi cuminţeşti urâţenia şi să-mi înmoi muşchii împietriţi.

De mi-ai fi dat un amărât de răgaz, ţi-am zis, ploaie în picioarele goale, drumuri de pământ printre lanuri de grâu (maşină tot îmi iau, în nişte ani, chiar mulţi, de noi avea întâi bani de Uralul cu ataş), ţigări luate dintre buze râzând, politica mea ieftină şi glumeaţă (apăi ce-i viaţa, dom’le, dacă nu râzi de ea?), cărţile mele prostuţe, colegii mei, cine ştie peste ce tâmpiţi am să-i dau, ţi i-aş fi adus pe toţi, legaţi de ochi cum ar putea fi, pentru profit şi eliberare, ţi-aş fi cerut Zăganu brună, şi tot blondă mi-ai fi dat, c-aşa ai ţinut tu minte la-nceput, m-aş fi strecurat pe lângă tejghea ca să-ţi strecor banii în buzunar, ah, mâinile afundate în buzunarele de la spate ale unor blugi care nu-s ai tăi, ca-n reclamele tale, ca-n manga ale mele, că io d-acolo am slăbiciunea asta, da’ câte slăbiciuni n-am io din manga?, şi câte s-or fi potrivit cu-ale tale?, de unde să mai ştim acuma. Cum aş fi zâmbit când te-aş fi văzând dând târcoale vreunei fete noi, da, expresia asta sigur a fost inventată pentru tine, “dai târcoale” vânătoreşte, adulmeci şi-nfuleci, cum aş fi zâmbit strecurându-mă, aşteptând să-ţi termini masa şi să ţi se facă iar foame, de unde, Doamne, din ce cotlon de minte mi-ai scos fata asta, urâţică, visătoare şi zâmbitoare, mereu prea înaltă, prea lată-n şolduri, prea osoasă-n umeri, dar zâmbitoare, de unde i-ai scos dansul, râsul şi-ndrăzneala, privirea înaltă şi coloana arcuită sub braţul tău? Cine să mi-o mai întoarcă din drum şi să mi-o mai înghesuie la loc în dulap? Cine să-mi mai aşeze minţile la loc, băi, băiete?

Viaţa mea, spre deosebire de-a ta, nu era plictisitoare. Adică… ba da, era, dar nu tu ai schimbat-o. Era plictisitoare, da, dar ei sunt cei care mi-au schimbat-o, sub picioarele tale. Şi eu vroiam oricum să mi-o schimb, şi ştiam oricum, prea bine, ce-mi trebuie, şi-aşteptam cuminte să-mi apară toate-n cale. Aşteptam, dar nu mă plictiseam. Nu mi-aş mai încăpea în piele de bucurie dac-aş putea, cu-această viaţă a mea, măcar din când în când, să te scap de plictiseală. Cu asta pe care o am, că alta nu-mi trebuie.

Da’ nu-i nimica, astea au să explodeze în mine, au să mă sfâşie în bucăţele mici, mici, cât gândăceii de mici, iară eu am să strâng schijele cu sfinţenie şi-am să le topesc în alte scântei, pentru cine s-o nimeri. Şi tu n-ai să te superi, fiindcă şi tu, la rândul tău, te-ai nimerit. Într-o seară, într-un bar, poveste ieftină de film cu Colin Firth la tinereţe.

Am face filozofii, în beţie şi-n trezire, de vineri seara până duminică dimineaţă, am cânta înfricoşător de mult prin case, m-ai bate la cap să mă urc pe munţi cu tine şi te-aş refuza cu încăpăţânare, până-n ziua în care-ai să afli, mirat, că m-am urcat cu alţii, şi-am slăbit, şi-am ajuns în stare să urc, să dorm şi să simt, ne-am lua cadouri ieftine, prosteşti si prăfuite, pe care nu le-ar înţelege nimeni, ne-am vedea rar şi ne-am bucura peste poate când s-ar întâmpla, te-aş bate la table şi ne-am plictisi amândoi jucând şah, mi-aş lua un motan pe care-ar trebui să-l cucereşti, răbdător, vreun an şi ceva, ţi-aş hrăni nenorocirea aia de broască ţestoasă când ai fi plecat, te-aş primi duminica-n zori, beat, nedormit şi-nceţoşat, cu tricoul terfelit şi cu bocancii plini de noroi, uşa ar scârţâi zâmbind, iară dinţii tăi ar scrâşni, mocnit, deasupra pielii mele, “Fată străină, mă iei azi la tine?”, prostule.

De mâine, gata. De mâine război, foamete, rachete ruseşti. De ce-i folositoare limba latină, după cât paracetamol faci hepatită acută, câte vişine se pun în vişinată, Persilul spală mai bine decât Arielul?, cum se zice-n ebraică la canapea. De mâine, gata.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 13 Octombrie 2015.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: