Ziua in care am pierdut un tren pentru ca el fuma prea frumos in timp ce-mi vorbea despre-o carte care se petrece in timpul distrugerii Dresdei, ziua-n care am agatat o carte postala dintr-un reustaurant de nefumatori, ziua-n care Andrei din Boogie mesterea nestingherit ceva la motor, la fel de dezbracat, de parca nici n-ar fi picat toamna grea peste toata tara, ziua care a spus adevaruri rostogolindu-ma nebuneste intre peretii bulei mele, ziua-n care-am uitat in tren cel mai frumos inel al vietii mele. Una din zilele in care poti sa juri ca esti un fir de nisip prins intr-un ceas de catedrala gotica, in care rotile, franghiile si pistoanele se izbesc furios unele de altele, se ciuruiesc si maruntesc reciproc, in zgomot de eruptie de vulcan, impingand inainte un timp nesimtit si delasator, tolanit pe-un divan, in aer uscat de tutun si udat de cafea, fara pata de regret. Ziua-n care ea si-a strigat, in sfarsit, impletirea cu radacinile tale, si ziua-n care am aflat, fara cutremure, ca existenta mea nu-ti aduce nici un folos. Bafta ta aia mare, c-a ta imi aduce mie mari foloase, asa c-am sa ma mai gudur pe langa poarta ta pana mi le trag pe toate.

(Vineri, dupa ora noua. Ploua, ploua.)

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 12 Octombrie 2015.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: