Life is like a boat.

Pe mine ma lumineaza lucruri extrem de prostesti, cum ar fi ca au reintrodus optiunea „Yaoi” la „Advance Search” de pe Mangafox.

Umanitatea dintr-o anumita parte a lumii a creat o limba care ma bucura prin ea insasi, fara sa am habar ce-nseamna vreo insiruire d-aia de sunete. Intr-o zi din viata profesionala lamentabila pe care o duc, intr-o zi am sa ma cobor intr-un aeroport d-al lor si o sa aud sunetele astea vorbite, si-o sa vad nenorocitele alea de flori de cires si templele alea straine si magazine de manga si pe baiatul asta pe niste afise si-o sa fiu atat de fericita c-am sa plang, cum plange lumea nesanatos de desteapta in fata unor picturi. Ei, asta-i, io as plange in fata Japoniei.

Un anime ma face sa zambesc atat de mult timp fara sa fi sugerat vreodata vreun fel oricat de vag de „love story”. E ceva cu cavaleri, cu sabii si cu cai, e cumva medieval, cu preotese si mari intelepti si regi, dar este atat de frumos ca ma face sa vreau sa plang.

Se observa cat de des imi vine sa plang zilele astea, da?

Am impresia ca n-am ce spune. N-am despre ce vorbi. N-am invatat anatomie. N-am invatat deloc, si asta vroiam sa fac. Sunt labila psihic, d-asta. Aproape gata sa termin de cercetat din manga in manga al doilea site. Am vazut, ca sa ramana scris, „Skip Beat!”, „Kyou Kara Maou” si niste varii bucati din „Bleach”, „Simoun”, „Fate/Stay Night”, „Gakuen Heaven” si niste alte putine lucruri. mi se parea ca-s mai multe inainte sa fac lista. Oh well. Sunt labila psihic, mi-e frica de timp si m-afund in manga. So lame i actually don’t like myself. E doar momentan.

La multi ani, Sebi. Imbratisare.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 24 Octombrie 2010.

Un răspuns to “Life is like a boat.”

  1. Salutare! 🙂 Vroiam sa te mai intreb ce mai faci si cum iti mai este…pentru ca a trecut ceva vreme de cand n-am mai vorbit. Eu doream sa ne mai intalnim, dar nu am mai vrut sa deranjez cu telefoane la ore inoportune si astfel am ales mai sigur calea blogului. Desi ai zis ca mai ai weekenduri libere in care ne putem vedea, n-ai mai dat niciun semn de viata…stiu ca e medicina, stiu ca e greu, dar timp liber se gaseste. Anyway, in speranta ca imi vei vedea mesajul, doresc sa-ti spun ca mi-e dor sa ne vedem. Atat. Si mai doresc sa-ti spun ca mi-e bine in felul in care ma stii si ca nu merit griji de prisos. Cu aceasta ocazie ii transmit salutari si Darjei, careia din pacate am inceput sa-i uit vocea si felul ei de a fi care ma facea sa ma simt mai bine…
    As mai avea extrem de multe sa-ti spun, dar uneori nu imi mai gasesc cuvintele nici macar pentru mine…Doream sa stiu ca iti este bine si ca nu duci lipsa de nimic, acolo unde esti tu, pe malul celalalt al Dambovitei…atat de aproape si totusi atat de departe!…
    Cu sincere urari de bine, din amintirile tale,
    Sebi

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: