abjectul adevar: am stat acolo dinadins (cuvantul asta imi aminteste de Dina si de a ei zi de nastere la care m-am gandit azi), pentru ca trebuia sa vad. trebuia sa ma pun fata in fata cu realitatea si trebuia sa vad ce simt. ce sa-ti mai spun? a durut, da, iar, chiar crunt, aproape ca mi-a scapat o lacrima pe tudor vladimirescu, in dreptul ochelariei. ce doare? aici nu prea mai stiu ce sa-ti spun. poate doar ca e ea, sigur doare ca e el, poate mai doare iar ca nu sunt eu. e ca pe vremuri, prea ca pe vremuri, e aproape film in reluare. doar ca atunci nu vorbeai cu mine si nu-mi spuneai atat de linistit ca o astepti pe ea. doare, da, dar sunt constienta de tot. ca si daca n-ar fi ea, el tot n-ar fi, ca oricum e totul in zadar, ca e vina mea, ca puteam sa fiu altfel, intotdeauna altfel, si n-am putut niciodata sa fac asta, ca, in fond…am trecut pe langa ei toti, fara sa las ceva in urma mea. i-am iubit pe toti si o sa-i tot iubesc pana cand celulele mele vor ajunge simple substante organice, si totusi niciodata n-am putut sa fac ceva trainic pentru ei. e iubire gratuita, simpla, tampa, lipsita de orice utilitate practica. asa ca…be free to do whatever you want. imi chiar doresc ca ea sa ramana langa el, merita pe cineva ca ea. exact ca ea, nu ca mine. eu…merg sa caut pe altcineva. probabil ca asemanator cu el, nu am idee, dar…nu cer nimic, atat sa stiti. ma descurc cu durerea. ii las insa o portita deschisa, pe care de fapt n-am inchis-o niciodata. stii tu, „daca ai veni acum si mi-ai spune ca ai nevoie de mine, nu mi-ar trece prin gand sa spun nu”.

si oricat de nedrept ar parea, nu pot sa renunt cu totul nici la visul vaporos si ideal. nu-mi permit sa fiu sigura ca el e za one, dar pot sa visez la asta. pentru mine, e de ajuns.

pentru moment, traim cu durerea si incercam sa petrecem cat mai putin timp gandindu-ne la ea.

and things aren’t getting any better.

Because my inside is outside.

And you really didn’t think it would happen
But it really is the end of the line
So I’m sorry that you’ve turned to driftwood
But you’ve been drifting for a long, long time.

cred ca atat deocamdata. poate mai tarziu.

P.S: m-am oprit ieri pentru prima data in fata vitrinei de la fondul Plastic si am admirat o opera de arta facuta din ceea ce parea butoane de pe tastatura de calc lipite de un fel de ipsos intr-o anumita forma. m-am uitat si la celelalte „arte” expuse, n-am prea inteles eu mare lucru despre ce vor ele sa spuna, dar erau frumoase. asa, pur si simplu, erau doar frumoase, fara sa pot sa le explic.

m-am reapucat de citit, si-s tare mandra. cartile nu-mi sunt date, by the way, imi sunt maxim recomandate. n-ai de unde sa stii, te iert, dar data viitoare abtine-te. ma las condusa in multe directii, dar clar nu cand vine vorba de ce carti citesc si ce carti nu.

am zis ca am luat 10 la romana pe „cina” comentata dupa capul meu? daca da, bine, daca nu, tin sa-mi exprim stupefactia si furia. mai ai si curaj sa-mi pui 10, dupa ce imi arati ce parte a spiritului meu e importanta pentru tine. pfft, iti bati joc de mine, draga domnule director. nu-ti inteleg scara de valori.

iar nu m-am dus la sport, pentru ca mi-era somn.

abia astept cartea aia, nu stiu de ce sunt asa de incantata. probabil de partea cu „despre o iubire frumoasa” si de partea cu „pentru el blugii sunt o stare de spirit” sau poate mai ales de partea cu berlinul de est. parca era cu berlinul de est, nu? ei, vedem mai tarziu.

in afara de principala criza, lucrurile sunt bunicele. nu sunt eu intr-o forma extraordinara, dat fiind toamna de afara, dar ma tarasc.

telefonul nu mai suna…

daca n-ai fi tu, nici eu n-as fi eu… pentru ca ne mai plac inca anime-urile si ni s-a facut pofta.

si deja clasica si mult-iubita „Chiar daca”, care ramane a ta, pentru totdeauna.

m-au bantuit azi, din diferite motive. sunt pentru el, pentru celalalt el, pentru toti. fie de la mine pentru voi 🙂

~ de downtownjesus pe 4 noiembrie 2008.