crazy.

si nu, nu e titlul piesei pe care o ascult acum. daca era, titlul ar fi fost „a la primera persona”, dati un search c-o mai gasiti pe aici, are un post al ei, de demult.

nu stiu ce cosmaruri aveti voi. Poate visati ursuleti de plus roz care va fugaresc cu toporul in mana  sau visati ca sunteti in cimitir si bunicul se trezeste si arunca cu o cazma dupa voi sau poate visati ca sunteti urmariti de diavol deghizat in baba imbracata in negru.

cel mai crunt cosmar al meu l-am avut azi-noapte.

cred ca innebunesc. (asta asa, ca in murakami, care dupa un fragment de „in cautarea oii fantastice” ma anunta foarte simpatic „[spatiu] Asta a fost o metafora. [spatiu]”)

te-am visat pe tine. motivele poetice si subiectul poemului (ca viata e si liric si epic, si icre negre si rahat, si marijuana si eliade):

eram la mine la tara, unde la mine la tara era tare ciudat si se petreceau lucruri ciudate dupa cum se va vedea. la mine la tara e axis mundi, dupa cum se va vedea. visul a fost o trecere sistematica de la mamaia de la Lanuri la mamaia de la Costieni, cand eram acolo, cand dincolo. la inceput eram la mamaia de la Costieni, in camera unde dorm io de obicei, care gazduieste acum un frumos televizor Diamant, odata demult chiar utilizabil. in visul meu era utilizabil si stateam noi, eu si cu tine si cu inca alta multa multa multa lume p-acolo. si era normal sa stam asa multa lume pe-acolo, ni se parea noua si li se parea si lor. si stateai in pat, cum ai sta tu in patul ala, ca te-am vazut stand in alte paturi, si eu nu stiu, intrasem in camera cred…si erai, stii tu, tu cel din alte vise, simpatic si dragut, care te face sa crezi „vai, i might as well have a chance”… zambeai si vorbeai si nu stiu cum, m-ai luat in brate…de fapt stateam tolaniti in pat, si eu stateam cu ochii inchisi langa tine si tu-mi spuneai intr-un mod foarte frumos si foarte dragut cu zambetul ala al tau „de ce toate mesajele alea, flo? tu nu stiai ca daca vroiam te chemam eu? uite, azi, de exemplu, aveam de gand s-o fac, dar ai venit tu aici…” si eu eram, na, imagineaza-ti…si era cald si bine in bratele tale si lumea de langa noi imi zicea ca avem treaba si ca trebuie sa ne miscam si eu le spuneam sa ma lase in pace ca nu ma ridic de-acolo si tu stateai langa mine…si pe urma, nu stiu cu ce pretext, te-ai ridicat si ai iesit afara…si eu am venit dupa tine si michi aia a ta era afara si eu te-am intrebat unde te duci si tu dintr-odata ai fost iar tu si mi-ai spus ca ai treaba si ai iesit…si te-ai dus cu ea afara, in curte si eu am venit dupa tine si pe urma tu ai iesit cu ea dintr-o camera, nu stiu ce era acolo, era o camera, n-am idee, n-am vazut decat usa…si ai iesit cu ea de-acolo si aveai o expresie a fetei foarte urata, ganditi-va, dragi cititori, la fata lui lars ulrich de la metallica cel tanar dupa o orgie traditionala „sex drugs and rock’n’roll” a anilor 60. si eu…eu m-am rupt in vis, asa cum m-am rupt in realitate, cand te-am vazut cu ea in curtea scolii…dar acum, spre deosebire de realitate, m-am si enervat si am venit dupa tine si vroiam sa-ti dau o palma in vis, serios, chiar vroiam, dar continuiai sa dispari prin curte…te vedeam si schimbam doua vorbe cu tine si erai rau, rau de tot, asa cum ai fost mereu cand venea vorba despre noi, si te ridicai si plecai si nu vroiai sa-mi dai nici o explicatie si eu tot ma tineam dupa tine si tot vroiam o explicatie si vorbeai cu un nene si apoi cu niste fufe si imi amintesc ca am urlat dupa tine „staaai pe loc si explica-mi odata pentru totdeauna!!!” si te-ai oprit… si te-ai intors si te-ai uitat la mine si eu te-am luat in brate, nu stiu de ce. si erai scandura, stii? bucata de carne fara sentiment, asa cum imi spunea el. dar eu te luam in brate, ca eu ma vindecam si…si m-am trezit fara ca tu sa fi apucat sa spui ceva.

back to reality. [asta chiar n-a fost o metafora]

si m-am trezit. era 9:15, si eu adormisem la 8:58, ca m-am uitat la ceas. in winamp era „a la primera persona” – alejandro sanz, care ramasese de la cradle of rome de-aseara. i-am dat play fara sa ma uit.

am ascultat-o si am plans. mult pentru mine, pe tot parcursul celor 4 minute si 43 de secunde. a doua oara cand a inceput n-am mai plans, eram doar speriata.

smile like you mean it.

Anunțuri

~ de downtownjesus pe 5 Iulie 2008.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: