backstage door.

fum de tigara. mult. peste tot. si oboseala. si nevoie de somn mult. dar somn, fara pic de veghe.

dumneata, draga domnule, mi-ai placut mult azi. extrem de incantat de sportul dumitale japonez, in speta judo, care provine din jujitsu fara niste treburi mortale, si de artele dumitale martiale. mi-a mai placut si traseul dumitale comunist, pe care vad ca esti foarte bine infipt si de pe care nu prea cred ca o sa iesi. apropo, mie imi place de mor Blaga. m-oi apuca de filosofia lui sau nu, imi place de mor Blaga. dar asta stim de mult, de la “tu esti idealista, eu sunt materialist”. una peste alta, mi-ai placut. n-am putut sa nu ma gandesc la cat te-as fi putut iubi in continuare. dar…asta e. nu se mai discuta. portita…inca putin deschisa.

celalalt domn mi-a placut iar. sincer, ma gandeam cu teama la momentul in care am sa te revad. dar ai venit, te-ai asezat si am uitat de tot si de toate si m-am bucurat ca un copil ca te-am vazut. pare-mi-se ca esti bine, radeai mult si pareai fericit. hai, daca nu fericit, cel putin ok. te-ai schimbat, asta e clar, nu-mi dau seama cat de profund, dar ceva din gesturi si din limbaj clar e schimbat. una peste alta, m-am bucurat. asa, pe degeaba. si nu am plecat pentru ca ai venit tu, am plecat pentru ca ma suna mama si asta inseamna ca ma vrea acasa. inca mai am ora de ajuns acasa, copil, ce sa-mi faci?

prevad o dezamagire, dar vom afla maine ce s-a intamplat de fapt. nu prea cred ca pot sa rezist, una dintre simptomele presupusei boli de care sufar zilele astea e nevoia acuta de somn. daca va fi dezamagire, speram sa nu doara atat de tare.

si eu, eu nu prea pot sa renunt cu totul la trecutul asta. am zis ca nu mai vin, ca nu va mai vad, ca nu-mi mai amintesc, ca “moving on is a simple thing”, si totusi nu prea pot. ceva, o bucatica mai mica sau mai mare din mine, ma mai tine inca legata. o sa ma tina pana la moarte, stiu.

am stranutat. cred ca am racit. cat de utilizate sunt frazele astea doua, nu? “stranut. cred ca am racit.”

una peste alta, a fost frumos. din cand in cand, lumea intunecata din felinare te face sa mai ai impresia ca nu au fost chiar 4 ani pierduti. 5? 4.

n-am rabdare. merg sa dorm. sau sa incerc.

a. titlul pentru ca azi-dimineata m-am trezit cu “bed for love” de la vama in cap.

~ de downtownjesus pe decembrie 20, 2008.