eu? am tacut. acum mult timp.

si cel mai urat si cel mai urat dintre toate? imaginile alea incepeau sa-mi fie dragi.

imi pare rau.

si cu asta, dragii mei, deschidem sirul lung de zile in care pe frontul de est chiar n-o sa mai fie nimic nou. pentru ca asa am vrut eu, vei spune. da, mi-e mai usor asa. stiu c-ai sa ma certi, si-apoi ai sa ma ierti.

~ de downtownjesus pe iulie 29, 2008.

2 Răspunsuri to “”

  1. draga mea, într-un fel îmi pare rău şi-ntr-un fel îmi pare bine. Rău că pierd legătura asta cu tine, unde mai aflam pe larg ce mai faci şi ce mai e în tine. Bine fiindcă zici că aşa ţi-e mai uşor, şi dacă e mai bine pentru tine mă bucur.
    Dinei îi pare rău de fiecare dată când citeşte lucruri triste, dar ştie că altfel nu se poate şi că viaţa oamenilor din asta e compusă. Dar te-ar îmbrăţişa.
    Zile bune Flo.

  2. multumesc, Dina. multumesc :) you be happy there, kid, ’cause i’ll be ok :) )

Lasă un Răspuns