si uite ca ma gasesc acum in legatura cu un trecut tulbure, da’ al dracu’ de fermecator. multumesc, renunt la “latina vulgata”, la Traian si la podul de la Drobeta si ma intorc in ai mei salbatici Balcani, nu atat de inalti ca Alpii, dar cu o aura aparte dom’le. ma intorc la tigani dementi, la slavi si la limba lor ciudata pe care n-o inteleg, dar care imi da un fel de siguranta ciudata, la bulgari, unguri si greci, tampiti si ei ca mine, da’ cu care am impartit pamantul acilea, la portile Orientului si in fundul Occidentului. stiu io ca le place si mi-e mila de ei ca n-au si ei, ca-s asa destepti si rafinati ca nu-si permit sa se imbete cu zambetul pe buze, sa sparga toate farfuriile de pe masa si sa fuga ilegal dintr-o tara inchisi intr-o valiza. si nu stiu nici macar sa rada ca lumea sau sa-si bata joc de un regim politic. mi-e mila de ei ca tre sa se duca dan puric, goran bregovici, nicu covaci sau mai stiu cine sa le explici ce bine e la noi. mi-e mila si de noi ca am uitat si ca ne uitam in limba la ei in loc sa ne bucuram de ce avem acilea in ograda. mi-e mila de toata lumea, da’ muzica asta ma face sa zambesc si sa-mi placa oamenii rau de tot. si ma face sa visez, nici eu nu stiu exact la ce. nu la o lume mai buna, ca nuj exact ce inseamna…la o lume…:-? fericita fericita cu putin, cu un pahar de vin (sau bere) si o muzica buna. eeeeheee una peste alta, a fost o zi frumoasa, cu toata singuratatea impusa…:) mie place tara mea, place vecinii tarii mele, place cultura din jur ingropata in asfalt si scoasa la aer din cand in cand, place Balcanii si istoria lor intunecata. fericita ca exist aici.

~ de downtownjesus pe ianuarie 27, 2008.