29 noiembrie 2007.

acum un an…e, nu mai conteaza.

azi…hihi, azi a fost frumos rau. in primul rand, pt ca a fost ziua lui si pt ca tot asteptam asta de ceva timp incoace…si cum 29 nov e o zi atat de importanta, am decis inca de dimineata ca trebuie onorata cu daramarea ultimului obstacol, si anume intrarea in clasa. si da, dom’le, azi am intrat in clasa si am vorbit cu pav si cu alegza si cu adela si a fost bine. na, ca am terminat si cu asta si de aici incolo caile imi sunt deschise spre zari mai frumoase. si am priceput azi reflexele somatice si pe alea vegetative si am mancat ciocolata Kinder si m-am inrosit si si si…happy. pt pav si pt WW si pt tăăăăătăăăă lumea…si pt ca radu s-a intors la scoala si pt ca am chiulit in masa de info si pt ca…pentru ca sunt, pentru ca esti, pentru ca suntem. noi toti, impreuna. if they could love like you and me, imagine how the world could be…asa ca…mersi. mersi iar, draga pav, pt ce esti. mersi si pt ca incerci (era nevoie de forte proaspete pe frontul asta )) si pt ca…nea, atat. vreau chitara, sa stii. maine maine promit ca vin si mananc si beau (nu mult, stai linistit) si rad si uit…desi te anunt de acum ca o sa am momente d-alea emo (pt ca, nu-i asa?, intotdeauna ramane un loc liber), da’ o sa incerc sa le dau la o parte repede repede repede, sa nu se vada. si gata. maine ne vedem si ne simtem bine, ca meritam dupa atatea probleme…

datorita noii mele crize de hipotensiune de azi-noapte, m-am indopat azi cu ciocolata neagra si cu cafea. sper sa nu crap totusi, ca mai am lucruri de facut. si cum cafeaua s-a terminat, iar oamenii mei inca se mai chinuie la ultima ora, ma duc sa dorm…maine teza la chimie, maine zi de scoala, maine zi de nume renegat (dar da, anu’ asta le dau bomboane, pt ca ma obliga mama). de fapt, poate e bine sa mai primesc niste “la multi ani” din cand in cand, sa-mi aduc aminte ca traiesc. deci da, maine bomboane, nici prea multe, nici prea scumpe (ca io mi-s proletara, nu aristocrata, plus ca prefer sa dau bani pe cadouri decat pe bomboane) si niste “la multi ani”. nici nu ma gandesc la cadouri, desi mama o sa-mi ia ceva, ca in fiecare an…la urma urmei, desi sunt Flo (ma inclin cu aceeasi voie buna), tre sa-mi recunosc si celelalte parti ale identitatii.

gata pa si la multi ani again and again and again >:D<

~ de downtownjesus pe noiembrie 29, 2007.